miercuri, 23 mai 2012

Fii tu

  Lumea nu se plictiseste sa fie banla!
  Atunci cand ceva nu merge bine, e pentru ca nu trebuie sa merga bine. Sunt peste 2 mil. de persoane in lumea asta, pastreaza-te unic, fi tu asa cum stii ca esti, o sa apara soarele si pe strada ta.
   Pe aceasta cale vreau sa le multumesc persoanelor care ma fac sa ma simt unic: Pave, Mada, Ana, Anda, Bibi, Andreea, Roxana si nu in ultimul rand Oana.
   Se spune : "Daca ai invatat sa traiesti fara cel mai bun prieten, nu-i sterge numarul de telefon, poate odata vei vrea sa-i imprumuti bluza", nu, daca ti-a fost vreodata cel mai bun prieten nu vei invata niciodata sa traiesti fara el.
   Si tu poti fi tu, fa-o!

miercuri, 18 aprilie 2012

Prietenie...

Oare ce înţelegem cînd zicem prietenie?Înţelegem oare ca este unul dintre cele mai frumoase cuvinte din lume?
Poate ca înţelegem...Dar de ce nu preţuim ceea ce avem? De ce îi lăsăm sa plece si după ne întrebăm de ce ne-u părăsit? De ce nu vrem sa fim mai iubitori si mai întregitori? 
Toţi  suferim după acea persoana care considerăm ca ne-a tradat sau ignorat intr-un fel.
Dar nu este cum spunem noi.Niciodata nu ne-am gandit la acea persoana cu adevarat, daca o iubeam si o intelegeam pe cat sustinem nu am fi lasat-o sa plece niciodata, nu am fi lasat-o sa creada ca noi putem fi altcineva decat suntem.
Referitor la primele intrebari,ce intelegem prin prietenie? Unii dintre noi nu inteleg nimic, numai ca eu stiu ce inteleg, stiu ca poate am crezut ca am dreptate sau poate chiar am fost invidioara si nu e corect, pentru ca am fost invidioasa pe una dintre persoanele la care tin cel mai mult. Vreau ca acea persoana sa inteleaga ca nu e la fel fara ea, ea nu s-a gandit poate niciodaca ca in momentele in care imi povestea de trairile ei fericite inauntru' meu erau lacrimi. Poate ca in acele momente cand eu o faceam sa zambeasca pe fata mea era un zambet trist. Nu am vrut sa vad pe nimeni ca o face sa sufere poate si deaia am urat sa o vad cum se inteparteaza. Consider ca oamenii mereu pleaca dar cateodata se intorc!
 

joi, 14 aprilie 2011

Flori...

   Îmi vin în minte flori...flori de toate felurile...flori roz,flori de cristal înşirate pe geamul de la maşina prafuita,trandafiri îngheţati te timp...floarea iubirii.
  Pentru mine toate aceste flori pot însemna mai mult decît un simplu obiect care naşte, creşte, moare.
   Floarea iubiri este garantat trandafirul...floarea care îţi transmite eleganţa si frumuseţea cu care este înzestrat...poate face mai mult decît a fi un decor in casa...poate fi o amintire frumoasă..de neuitat.În acelaşi timp trandafirul este si floarea pasiuni ...trandafirul este floarea pe care o foloseşti pentru a te calma...Un trandafir poţi dărui persoanei iubite...pesoanei la care ti si care şti ca merită sa-i oferi iubirea.
   Floarea care îţi aduce bucuri si drăgălaşenia în suflet este laleaua poţi simţi culoarea caldă si nemaipomenită...flori albastre, flori roz, flori albe, te pot face sa-ti schimbi starea imediat cînd le vezi...ele iti calmeaza sufletul si te transorma pe moment intr-un om plin de iubire.




    Florile pot fi comoara care cu ajutoraul lor poti comunica fara a spune nimic. 

Sub umbrela

    Iti mai amintesi?...Stai...nnu ai cum sa uiti...nu ai cum sa uiti toate noptile nedormite si toate vorbele dulci spuse...
    E adevarat acum nu mai sunt...s-au dus spre nicaieri...in uitare.Alaturi de tine nu mai sunt, nu mai sunt sub umbrela care ne apara de ploaie, nu mai sunt in parc, nu mai sunt pe banca, nu mai sunt cu tine.
    Imi amintesc cum ne plimbam la apusul soarelui si radeam...radeam de toti oameni rau care vroiau sa ne desparta...e, au reusit...au reusit sa distruga o iubire de vara.O iubire in care pasarile cantau mereu...o iubire plica de bucurii si amintiri frumoase...Eram doar noi doi si stropi de ploaie....care picau, picau, picau.
    Umbrela caream cumparat-o impreuna...tot la o intalnire...Mai sti..."Nu o sa ne despartim niciodata"...erau vorbele tale de fiecare data...acum te vezi cu alta...mai frumoasa, mai despteapta...Dar o sa vezi ca sub umbrela mea o sa apara un baiat brunet cu ochi albasti.

miercuri, 13 aprilie 2011

Poveste-n doi...

Suntem doi
Eu, tu...NOI
Mergand pe strada amn2,
Stand in banca amn2.


Nimeni nu ne poate desparti,
Noi am cadit ce nimei nu ar mai cladi,
Fta-n fata amn2,
Trecem prin tornade si ploi.




               Suntem doi
               Eu, tu...NOI

Oare...ce e sunetul??

"Sunetul"...
Sunetul eternităţii poate dura mai mult de o clipa poate dura mai mult de cat sperăm te poate omori cu şoapte nebune care iti intra in minte  si face eternitatea mult mai urata...sunete de chitara...sunete de tobe ameninţătoare te fac sa cazi in groapa fără fund a morţii care te trage si te trage...lacrimi ,sentimente uitate iti trezesc amintiri...te trag spre sinucidere spre moartea aspra  a minciunilor...voci indurerate, pierdute in universul nesfarsit sacadate de timp ,te conduc spre uitare.
 Sunetul de fericire te face sa uiti ceea ce este plansul te duce spre o lume colorata in roz cu miros de primavara....fericirea poate dura mai putin ce o clipa dar in acelasi timp mai mult de o secunda poate trezi in tine sentimentul de mult indepartat...sentimentul iubiri...simti ca iubesti... iubesti ceea ce esti ...iubesti viata ta... iti iubesti prietenii ...iubesti ceea ce te-a facut viata...iubesti ca traiesti.
Sunetul fricii...e acel sunet care iti da o stare de neliniste sufleteasca...e acel care te face sa iti doresti ca totul sa se termine...care te face sa vrei sa intorci timpul...si cu rele si cu bine...acei pasi care se apropie incet ...sunetul lor te fac sa iti pierzi increderea...te fac sa iti intre in m inte ganduri murdare patate de sange...acest sunet te face sa doresti acele pungulite care le tragi pe nas si totul a disparut...te duci in universul viselor ...te duci intr-o lume fara griji cu multe lucruri ne-ntelese...

            Si in acest moment vreau sa aud suntul vocii                               

                     tale.....plina de iubire...:x:x  

Mi-e dor...

 Mi-e atat de dor cateodata....Mi-e dor de acele zile cu soare...De acea iubire imensa purtata in fiecare zi intr-un suflet nevinovat si uitat de toti.In acel suflet, ascuns, derutat, inca se mai afla putina iubire,aruncata de toti in vant..Dar totusi iubirea exista.Cu fiecare zi in plus, ea se marea devenid asa cum fusese odata, inainte sa o distruga toti cu nepasarea, neincrederea si mai ales ura.
 Dar tot imi e dor...imi e dor de toate lucrurile simple si frumoase.Imi e dor de magia verii si de mireasma ploii de primavara pe care o simteam in fiecare seara in leaganul iubirii..Iubirea pura si inocenta.Iubirea, vraja tuturor timpurilor.Oriunde mergem ``iubirea`` era frumoasa, exprimata intre doua persoane, ce nu vroiau sa pateze semnifictia acestui cuvat, pentru unii un cuvant inutil.
 Pentru altii insa, iubirea, este o emotie puternica, simtita doar de cei ce cred in ea si vor sa o transmita cat mai departe.
  Dorul ma deruta cat mai mult...Imi e dor,dar uneori simt doar o emotie si nu stiu de ce sau de cine imi e dor.E doar un sentiment, e doar o obisnuinta sau poate e ceva ce nu exista.
   Si totusi...imi e dor...                                                              
                                      

                                                                                                                       By Oana